Ghid HTA

Preventia, diagnosticul si tratamentul HTA esentiale a adultului – Ghid pentru medicul de familie

Editura Infomedica, Bucuresti, 2005

 

Descarca ghidul in format pdf  hta1a   hta_pac_m 

 

MESAJE CHEIE

 

  1. Masurarea periodica a TA și evaluarea riscului cardiovascular (RCV) se face la intervale de 2 ani, la adulții peste 18 ani și anual, la vârstnicii peste 75 de ani.
  2. Stabilirea diagnosticului de HTA se face doar dupa 3 masuratori consecutive,în 3 circumstanțe diferite, în condiții standardizate și cu echipament calibrat anual, daca valorile TA depașesc 140/90 mmHg.
  3. Evaluarea riscului cardiovascular global trebuie facutä pentru fiecare hipertensiv. Un diagnostic de hipertensiune corect formulat include gradul hipertensiunii și clasa de risc cardiovascular.
  4. Mäsurile non-farmacologice se inițiazä pentru orice pacient cu risc cardiovascular adițional identificat.
  5. Alegerea medicamentelor adecvate se face ținând cont de valorile tensionale, factorii de risc, afectarea organelor țintä și bolile asociate.
  6. Toți pacienții, indiferent de vârstä, trebuie tratați pânä la atingerea valorilor tensionale ținta de <140/90mmHg, cu excepția celor care asociaza DZ sau boala cronica renala, pentru care valorile ținta sunt <130/80 mm Hg. Ținta terapeutica pentru pacienții cu proteinurie peste 1g/24 h este de 125/75 mm Hg. Ghiduri de practica pentru medicii de familie.
  7. Hipertensivii cu valori tensionale stabile la ținta, vor fi reevaluați la 3 luni, dacä au risc adițional înalt și foarte înalt sau la 6 luni, cei cu risc moderat și scazut.
  8. Trimiterile pentru consult de specialitate se fac pentru hipertensiunea presupusa a fi de cauza secundara, HTA rezistenta la tratamentul corect cu 3 medicamente și urgențele hipertensive.

 


AUTORI

A. GRUPUL DE LUCRU QUALY MED

  • Dr. Andrea Neculau, medic primar, formator MF, Drd, Asist. Universitar, Facultatea de Medicina, Disciplina de Medicina Ambulatorie si de Familie, Universitatea Transilvania, Brasov
  • Dr. Cristina Isar, CNSMF, medic primar, formator MF, Bucuresti
  • Dr. Adina Darabantiu, CNSMF, medic primar, formator MF, Timisoara
  • Dr. Dan Pletea, CNSMF, medic primar, formator MF, Iasi
  • Dr. Marius Marginean, CNSMF, medic primar, formator MF, Drd, medic specialist în Sanatate Publica si Management, Institutul de Sanatate Publica, Timisoara
  • Dr. Angela Barbu, CNSMF, medic primar, formator MF, Cluj Napoca

B. EXPERTI INTERNATIONALI

  • Prof. Dr. Victor Dubois, profesor de medicina familiei, Universitatea Maastricht, Olanda
  • Prof. Dr. Theo Vorn, profesor de medicina familiei, Universitatea Utrecht, Olanda
  • Dr. Geerda van der Weele, medic de familie, expert Colegiului Medicilor de Familie din Olanda
  • Dr. Wietze Eizenga, medic de familie, expert Colegiului Medicilor de Familie din Olanda
  • Prof. Jan van Es, profesor emerit de medicina familiei din Olanda

C. CONSULTANtI STIINtIFICI

  • Sef lucrari Dr. Roxana Oana Darabont, secretar al Grupului de lucru pentru hipertensiune al Societatii Romaane de Cardiologie; medic primar medicina interna, medic specialist cardiolog, Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", Bucuresti
  • Sef lucrari Dr. Dan Darabantiu, medic primar medicina interna, medic specialist cardiolog, doctor în stiinte medicale, Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes", Timisoara
  • Conf. Dr. Dragos Vinereanu, medic primar cardiolog, doctor în stiinte medicale, Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", Bucuresti
  • Sef lucrari Dr. Madalina Manea, CNSMF, medic primar, formator MF, doctor în stiinte medicale, Universitatea de Medicina si Farmacie, Craiova
  • Dr. George Haber, medic primar, formator MF, presedinte SNMF
  • Dr. Loredana Piloff, medic primar, formator MF, doctor în stiinte medicale, Universitatea de Medicina si Farmacie, Sibiu
  • Dr. Busoi Grigore, medic primar, formator MF, doctor în stiinte medicale, Bucuresti

D. REFERENTI

  • Acad. Prof. Dr. Adrian Restian, medic primar de medicina familiei, Catedra de Medicina Familiei, Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", Bucuresti
  • Prof. Dr. Dumitru Zdrenghea, medic primar cardiolog, medic sef de sectie Clinica de Cardiologie, Spitalul de Recuperare, doctor în stiinte medicale, Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hateganu", Cluj Napoca.
  • Prof. Dr. Elena Ardeleanu medic primar medicina interna si cardiologie, Catedra de Medicina Familiei, Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes", Timisoara
  • Prof. Dr. Afilon Jompan medic primar în medicina familiei, Catedra de Medicina Familiei, Universitatea de Medicina si Farmacie "Vasile Goldis", Arad
  • Dr Anca Balan, CNSMF, medicina de familie
  • Dr. Doina Bunescu, CNSMF, medicina de familie
  • Dr. Lucian Ivanuta, medicina de familie
  • Dr. Marinela Stanculete, medicina de familie
  • Dr. Tiberiu Nicolescu, medicina de familie
  • Dr. Ileana Brînza, medicina de familie
  • Dr. Valerica Luminita Cioca, medicina de familie
  • Dr. Mihaela Sorina Cioca, medicina de familie
  • Dr. Mihaela Popescu, medicina de familie
  • Dr. Octavia Toma, medicina de familie
  • Dr. Minerva Pop, medicina de familie

 


CUPRINS

1. INTRODUCERE

   1.1 Contextul clinico-epidemiologic

   1.2 Scopul si obiectivele ghidului

   1.3 Cui se adreseaza ghidul

   1.4 Forma de prezentare

   1.5 Planificarea reviziei recomandarilor

2. METODOLOGIE

3. IERARHIA DOVEZILOR SI PUTEREA RECOMANDARILOR

4. LISTA TABELELOR SI ANEXELOR

5. GHIDUL

   5.1 Abordarea pacientului hipertensiv

      5.1.1 Definitia bolii
      5.1.2 Algoritm de abordare a pacientului hipertensiv

   5.2 Preventia primara a hipertensiunii arteriale

      5.2.1 Incadrarea generala

         5.2.1.a Ingestia de sare si alimentatia

         5.2.1.b Scaderea in greutate

         5.2.1.c Alcoolul

         5.2.1.d Suplimentarea cu potasiu

         5.2.1.e Exercitiile fizice

         5.2.1.f Suplimentarea cu alte minerale

         5.2.3.g Suplimentarea cu acizi grasi polinesaturati si alte suplimente nutritive

         5.2.3.h Cafeaua

         5.2.3.i Fumatul

   5.3 Identificarea valorilor crescute ale tensiunii arteriale

      5.3.1 Masurarea corecta a TA

      5.3.2 Metode de masurare a TA

         5.3.2.a Masurarea ocazionala (la cabinet/ domiciliu)

         5.3.2.b Automasurarea TA la domiciliu

         5.3.2.c Monitorizarea ambulatorie a TA (MATA)

      5.3.3 Frecventa de masurare a TA

         5.3.3.a Screening-ul HTA

         5.3.3.b Confirmarea mentinerii valorilor crescute ale TA si stabilirea diagnosticului de HTA

         5.3.3.c Monitorizarea HTA

      5.3.4 False cresteri ale TA

   5.4 Evaluarea initiala a pacientului hipertensiv

      5.4.a Anamneza

      5.4.b Examenul obiectiv

      5.4.c Evaluarea paraclinica

      5.5 Excluderea cauzelor secundare de HTA

      5.6 Situatiile de trimitere la medicul specialist dupa evaluarea initiala

      5.7 Stratificarea riscului si stadializarea hipertensiunii

         5.7.1 Notiunea de risc cardiovascular

         5.7.2 Hipertensiunea si riscul cardiovascular

   5.8 Tratamentul antihipertensiv

      5.8.1 Masurile non-farmacologice

      5.8.2 Masuri farmacologice

         5.8.2.1 Principalele tipuri de medicamente antihipertensive

         5.8.2.2 Strategia tratamentului antihipertensiv medicamentos

         5.8.2.2.A INItIEREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS

         5.8.2.2.B ALEGEREA MEDICAMENTULUI SAU A COMBINAtIEI DE PRIMA INTENtIE

         5.8.2.2.C MONITORIZAREA NIVELULUI DE CONTROL AL HTA (ATINGEREA SI MENtINEREA VALORILOR TA tINTA)

         5.8.2.2.ATITUDINEA AŽN CAZ DE LIPSA DE RASPUNS LA TRATAMENT

         5.8.2.2.E METODE DE CRESTERE A COMPLIANtEI LA TRATAMENT

   5.9 Categorii speciale de pacienti hipertensivi

      5.9.1 Hipertensiunea la pacientii cu boala cardiaca ischemica

      5.9.2 Hipertensiunea la pacientii cu insuficienta cardiaca

      5.9.3 Hipertensiunea la pacientii cu diabet zaharat tip 2

      5.9.4 Hipertensiunea la pacientii cu afectare renala nondiabetica

      5.9.5 Hipertensiunea la pacientii cu boala cerebrovasculara

      5.9.6 Hipertensiunea la vA?rstnici

      5.9.7 Hipertensiunea si menopauza

      5.9.8 Hipertensiunea si disfunctia sexuala erectila

   5.10 Preventia secundara

   5.11 Ingrijirea planificata a pacientului hipertensiv

      5.11.1 Ce se urmareste la vizitele de control

      5.11.2 Rolurile membrilor echipei din asistenta primara

  6. CRITERII DE AUDIT

7. GLOSAR DE TERMENI

8. BIBLIOGRAFIE

9. ANEXE

 

 

 

Comentariile sunt închise.